Schimbarea Legii Învățământului Superior de către Ministerul Educației este, cu siguranță, unul dintre cele mai așteptate evenimente ale acestui an universitar. Pentru că ne dorim să vă oferim o analiză a modificărilor ce îi vizează pe studenți, acest articol își propune să vă prezinte toate informațiile de interes apărute.
Introducerea proiectului OUG ce a survenit ulterior publicării Legii în Monitorul Oficial, precizează că motivul pentru care au fost făcute aceste modificări este de a evita crearea oricărui tip de „confuzie, aplicare neunitară și tratament discriminatoriu inclusiv în instituțiile și autoritățile publice (…)”.
Diploma de absolvire sau de licență
Art. 57, alin. (2): „Diploma de absolvire sau de licenţă a absolvenţilor învăţământului superior de lungă durată din perioada anterioară aplicării celor trei cicluri tip Bologna este echivalentă cu diploma de studii universitare de master în specialitate.”
Această modificare este o revenire la textul din Legea Educației Naționale 1/2011, după ce varianta anterioară a fost promulgată cu câteva luni în urma finalizării actului normativ.
Echivalarea
Un alt aspect pe care îl urmărește Legea este modificarea Codului Administrativ ce prevede următoarele:
Art. 394, alin. (4) „Pentru a ocupa o funcție publică corespunzătoare categoriei înalților funcționari publici, persoana trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:
litera c) să fie absolvent cu diplomă al studiilor universitare de master în domeniul administraţiei publice, management sau în specialitatea studiilor necesare ocupării funcţiei publice sau cu diplomă echivalentă conform prevederilor art. 57 alin. (2) din Legea învățământului superior nr. 199/2023.”
Art. 465, alin. (3) „Pentru ocuparea funcţiilor publice de conducere, candidaţii trebuie să fie absolvenţi cu diplomă ai studiilor universitare de master în domeniul administraţiei publice, management sau în specialitatea studiilor necesare ocupării funcţiei publice sau cu diplomă echivalentă conform prevederilor art. 57 alin. (2) din Legea învățământului superior nr. 199/2023.”
Art. 483, alin. (2) „Pentru a participa la concursul de promovare într-o funcție publică de conducere vacantă, funcționarii publici trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:
litera d) să fie absolvenţi cu diplomă ai studiilor universitare de master în domeniul administraţiei publice, management sau în specialitatea studiilor necesare ocupării funcţiei publice sau cu diplomă echivalentă conform prevederilor art. 57 alin. (2) din Legea învățământului superior nr. 199/2023.”
Locurile de practică
Art. 52, alin. (5) „În cadrul studiilor universitare de scurtă durată este obligatorie efectuarea unor stagii de practică. Instituțiile de învățământ superior au obligația de a asigura un minimum de 50% din locurile de practică necesare, dintre care cel puțin 75% în afara instituțiilor de învățământ superior.”
Noua lege prevede ca universitățile să asigure un minimum de 50% din locurile de practică necesare, dintre care 75% să fie în afara instituțiilor de învățământ superior.
Studiile de doctorat
Art. 61, alin. (3) „Durata programului de studii universitare de doctorat este, de regulă, de 4 ani. În situații speciale, durata programului de studii universitare de doctorat poate fi prelungită cu 1—2 ani, cu aprobarea senatului universitar, la propunerea conducătorului de doctorat și în limita fondurilor disponibile, sau redusă cu un an, la solicitarea doctorandului, cu avizul conducătorului de doctorat și cu aprobarea senatului universitar.”
Cuprinsul modificării alocate studiilor de doctorat stabilește ca durata studiilor universitare de doctorat să crească de la 3 ani, cât este în prezent, la 4 ani. De asemenea, se reglementează și posibilitatea prelungirii perioadei de studii cu 1-2 ani sau reducerii cu un an, la solicitarea doctorandului, dar numai cu avizul conducătorului de doctorat și cu aprobarea Senatului Universitar.
Art. 70, alin. (1) „Un conducător de doctorat nu poate îndruma simultan studenți-doctoranzi decât într-o singură IOSUD (instituție organizatoare de studii de doctorat), excepție făcând doctoratele conduse în cotutelă.”
alin. (2) „Un conducător de doctorat poate îndruma simultan 8 studenți-doctoranzi. Prin excepție, pot fi îndrumați până la maximum 12 studenți-doctoranzi/conducător numai cu aprobarea senatului universitar, dar nu pentru mai mult de 20% din conducătorii de doctorat dintr-o școală doctorală.”
Un alt aspect stabilit de lege este și faptul că un conducător de doctorat va putea fi îndrumător pentru 8 studenți doctoranzi simultan. În cazuri excepționale, vor putea fi coordonați până la maximum 12 studenți/conducător, cu aprobarea Senatului Universitar și nu pentru mai mult de 20% din conducătorii de doctorat.
Legea privind studiile de doctorat va intra în vigoare începând cu anul universitar 2026-2027. Până atunci, Senatul Universitar decide numărul maxim de studenți-doctoranzi ce pot fi îndrumați.
Statutul studentului cu taxă
În cazul studenților cu taxă, legea reglementează aspecte referitoare la modificările stabilite statutului acestora:
Art. 128, alin. (12) „Statutul de student cu taxă se modifică în condițiile stabilite de senatul universitar, la începutul fiecărui an universitar.”
Bursele pentru stagiile în străinătate
Dacă există situația unei burse pentru un stagiu de studii universitare în străinătate, legea menționează:
Art. 128 alin. (13) „Ministerul Educației poate acorda anual burse pentru stagii de studii universitare și postuniversitare în străinătate din fonduri constituite în acest scop. Aceste burse se obțin prin concurs organizat la nivel național.”
Subvențiile pentru cazare
În ceea ce privește acordarea subvențiilor pentru cazare, se pot obține subvenții conform normelor adoptate prin ordin al Ministrului Educației.
Art. 128, alin. (16) „Pot fi acordate subvenții pentru cazare și studenților care aleg altă formă de cazare decât căminele instituțiilor de învățământ superior, conform normelor adoptate prin ordin al ministrului educației.”
Desemnarea Rectorului și a Decanului
Un aspect important pe care, acum, îl descrie în conformitate actul normativ este modalitatea de desemnare a rectorului.
Art. 15, alin. (3) „Modalitatea de desemnare a rectorului în conformitate cu prevederile alin. (2) se stabilește prin referendum universitar cu minimum 3 luni înainte de fiecare desemnare a rectorului, prin votul universal, direct și secret al tuturor cadrelor didactice titulare și al cercetătorilor titulari din cadrul instituției de învățământ superior și al reprezentanților studenților din senatul universitar, care au o pondere de minimum 25% din totalul membrilor senatului universitar, precum și al reprezentanților studenților din consiliile facultăților, care au o pondere de minimum 25% din totalul membrilor consiliului fiecărei facultăți.”
De asemenea, art. 137, alin. (4) prevede ca durata unui mandat al Senatului Universitar să fie de 5 ani:
Art 137, alin. (4) „Mandatul senatului universitar este de 5 ani. Durata mandatului unui membru al senatului universitar este de 5 ani. Pentru studenți, durata mandatului se reglementează prin carta universitară.”
În ceea ce privește desemnarea ulterioară a decanului, noua lege a Învățământului Superior menționează astfel:
Art. 135, alin. (5) „Rectorul confirmat organizează concurs public de selecție a decanilor. La concurs pot participa candidații avizați de consiliul facultății cu votul majorității simple a membrilor acestuia și pe baza unei metodologii specifice elaborate de senatul universitar. Rezultatul concursului este validat de senatul universitar.”
Pentru a afla cât mai multe informații despre nouă Lege a Învățământului Superior, puteți accesa linkul sau scana următorul cod QR:
Până data viitoare, nu uitați că „o educație bună este izvorul întregului bine în lume.” (Immanuel Kant)
Redactor: Iulia Tache, anul al IV-lea