Campania națională „ImmunityGoals”
Sistemul imunitar reprezintă un sistem complex care este vital pentru a supraviețui. Când organismul se confruntă cu factori externi precum virusuri sau bacterii, lansează un atac pentru a supraviețui și a distruge patogenii. Deși face o treabă excelentă când trebuie să ne protejeze de boli cauzate de microorganisme, uneori eșuează și un agent patogen invadează cu succes barierele de protecție îmbolnăvindu-ne. Este posibil să intervenim în acest proces și să ne îmbunătățim sistemul imunitar? Departamentul de Educație și Practică Farmaceutică și Departamentul de Sănătate Publică și-au propus să informeze un public cât mai mare cu privire la definirea și clasificarea imunității, dar și a combaterii afecțiunilor virale prin vaccinare.
Coordonatoarele departamentelor, Alecsandra Puținelu și Raluca Mușetescu, au pornit cu entuziasm și pricepere în această aventură, punând în mișcare campania „Immunity Goals”. Cele două ne-au povestit despre cum au inițiat acest proiect și ce și-au propus să obțină în urma acestuia:
„Perioada recentă a avut în centru importanța unui sistem imunitar funcțional, fiind aduse în atenția populației o multitudine de informații, dar, din nefericire, multe dintre acestea nu aveau un fundament științific. Acest lucru a condus la o dezinformare în masa a publicul larg și, chiar, la utilizarea irațională a medicamentelor și a suplimentelor alimentare.
Astfel, campania națională „Immunity Goals” organizată în perioada 13-26 martie, are scopul de a aduce în atenția publicului larg informații despre sistemul imunitar, cum să ne menținem imunitatea și care sunt factorii de risc ce o pot scădea. De asemenea, prin intermediul acestui proiect, ne dorim să atenționăm și să demontăm miturile cu privire la vaccinare.
Campania este organizată sub egida FASFR (Federația Asociațiilor Studenților Farmaciști din România) și se desfășoară simultan în toate cele 7 asociații membre. „Ținta” noastră este să augumentăm gradul de conștientizare al populației cu privire la una dintre cele mai controversate teme din ultimii ani.
Campania este o colaborare de tradiție între Departamentul de Educației și Practică Farmaceutică și Departamentul de Sănătate Publică. În acest mod, pe lângă informarea publicului larg, contribuim la dezvoltarea viitorilor profesioniști în domeniul medicamentului, studenții farmaciști dobândind cunoștințe de specialitate și exersându-și abilitățile de interacțiune cu pacientul prin intermediul activităților de sănătate publică”.
Interviu cu dna. Prof. Univ. Dr. Andreea Letiția Arsene
Imunitatea este abilitatea organismului de a preveni invazia unor patogeni. Aceștia din urmă sunt corpuri străine precum bacterii și virusuri, la care oamenii sunt expuși în fiecare zi, iar una dintre cele mai eficiente metode de prevenire a infestării cu anumiți agenți infecțioși este vaccinarea. Pentru a înțelege cât mai multe despre vaccinare și toate controversele din jurul acesteia, am rugat-o pe dna. Prof. Univ. Dr. Andreea Letiția Arsene de la Disciplina de Microbiologie Generală și Farmaceutică să ne răspundă la câteva întrebări.
1. Cum funcționează un vaccin și ce ar trebui să avem în vedere înainte de administrarea acestuia?
Majoritatea vaccinurilor conțin o formă atenuată sau inactivată (omorâtă) a unui virus ori bacterie sau o mică parte a virusului ori a bacteriei care nu poate provoca boala în sine. Acesta se numește antigen. Când o persoană primește un vaccin, sistemul său imunitar recunoaște antigenul ca fiind non-self. Acest lucru activează celulele imune, astfel încât acestea să producă anticorpi împotriva lui. De asemenea, activează celulele imunitare – celulele B și T – din sânge, din măduva osoasă și din întreg organismul. Acestea rămân cu memoria imunologică a antigenului din vaccin, astfel încât ulterior, dacă persoana intră în contact cu virusul sau bacteria reală, sistemul imunitar își va aminti. Apoi, poate produce anticorpii potriviți și poate activa rapid celulele imune pentru a inactiva virusul sau bacteria.
În general, vaccinurile sunt sigure. Trebuie avută în vedere prezența unor boli autoimune sau potențialele alergii la excipienți.
2. Care sunt diferențele dintre imunitate naturală și cea obținută prin vaccinare?
Imunitatea înnăscută (sau moștenită) se referă la faptul că acest tip de apărare este prezentă întotdeauna la indivizii sănătoși, încă de la naștere și asigură atât blocarea pătrunderii microbilor în interiorul organismului, precum și eliminarea celor care au pătruns în țesuturile gazdei.
Imunitatea dobândită (sau adaptivă) se referă la procesul de apărare care se dezvoltă (este dobândită) pe parcursul vieții în urma stimulării de către microorganismele la care sunt expuse la un moment dat țesuturile, organismul fiind nevoit să se adapteze și să se apere de acești invadatori. Răspunsul imun adaptativ are două componente: componenta naturală, postinfecțioasă, ce presupune formarea de anticorpi în urma dezvoltării infecției și componenta artificială, când anticorpii se formează în urma vaccinării.
3. Schema națională de vaccinare include unele vaccinuri obligatorii la anumite vârste. Care sunt acestea și care este importanța lor?
Vaccinurile copilăriei sunt extrem de importante din multe puncte de vedere: reducerea complicațiilor postinfecțioase și mortalității infantile, reducerea transmisibilității în comunitățile din creșe, grădinițe, școli.
4. Tot în schema națională de vaccinare, observăm prezența unor vaccinuri recomandate. Ne puteți da câteva câteva exemple și care ar fi relevanța lor?
Vaccinul rotaviral
Este un vaccin cu virus viu atenuat care protejează împotriva diareei produsă de rotavirus. Se administrează oral, două sau trei doze începând cu primele șase săptămâni de viață, cu interval de cel puțin 30 de zile între doze.
Vaccinul varicelic
Este un vaccin cu virus viu atenuat (tulpina Oka), care protejează împotriva varicelei, boala cunoscută popular sub numele de „vărsat de vânt”. Se fac două doze de vaccin la distanță de șase săptămâni. Se administrează injectabil, subcutanat, adulților și copiilor, începând cu vârsta de nouă luni.
Vaccinul meningococic
Vaccinul meningococic previne anumite forme de boli produse de meningococ (meningite). În funcție de tipul de vaccin, se administrează una sau mai multe doze, la vârste diferite.
Vaccinul hepatitic A
Vaccinul hepatitic A se administrează într-o singură doză, cu revaccinare la 6-12 luni. Protejează împotriva Hepatitei A (boala „mâinilor murdare”).
Vaccinul HPV
Vaccinul HPV poate fi bivalent, tetravalent si nanovalent. Se administrează intramuscular. Optim, se fac două sau trei doze, între 9 și 26 de ani. Se poate face și mai târziu, la recomandarea medicului ginecolog. Protejează împotriva cancerului de col uterin, leziuni precanceroase ale colului, anumite forme de cancer laringian, cancerul vulvar, vaginal, penian, anal.
Vaccinurile cu grad de recomandare sunt destinate evitării unor situații epidemiologice riscante la nivel de comunitate.
4. Se vorbește din ce în ce mai mult de „imunitate de turmă”. Ne puteți explica mai exact ce este aceasta și care este eficiența sa?
Diferite vaccinuri induc diferite niveluri de protecție. Durata protecției depinde de asemenea de boala împotriva căreia protejează. Unele vaccinuri pot proteja împotriva unei boli doar o perioadă scurtă și pot necesita doze de rapel; la altele, imunitatea durează toată viața.
Vaccinarea nu protejează numai persoanele care sunt vaccinate. Micșorând riscul de expunere la infecție, protejează indirect și persoanele nevaccinate din comunitate, de exemplu copiii care sunt prea mici ca să fie vaccinați sau oamenii cu sistem imunitar slăbit.
Această imunitate comunitară (numită și imunitate de turmă) necesită un număr suficient de oameni vaccinați într-o zonă.
5. Lumea medicală este într-o continuă evoluție, si pe parcursul timpului au fost multe momente marcante precum eradicarea unor boli prin vaccinare. Cât de mult va evolua prevenția prin vaccinare? Vor avea vaccinurile efect curativ pentru anumite boli?
De-a lungul timpului, vaccinurile au salvat milioane de vieți și au restrâns masiv epidemiile. În decursul istoriei omenirii, multe boli infecțioase au provocat pandemii, unele cu consecințe devastatoare: ciuma, variola, tifosul, holera, febra galbenă, tuberculoza, gripa.
Evoluția prevenției prin vaccinare depinde de noi, de complianța omenirii și de capacitatea noastră de a înțelege importanța prevenției bolilor infecțioase. Vaccinurile nu vindecă, ele previn îmbolnăvirea, ceea ce ar reduce foarte mult costurile cu terapii curative.
6. Tot în ideea de evoluție a domeniului medical, suntem curioși să aflăm la ce vaccinuri importante se lucrează în prezent
În prezent, se află în dezvoltare un vaccin universal împotriva gripei, ce conține nanoparticule lipidice cu ARNm care codifică 20 de proteine provenite de la virusurile gripale de tip A și B.
Este esențial să ne educăm și să fim informați cu privire la sistemul nostru imunitar, importanța vaccinării și modalitățile prin care putem preveni răspândirea infecțiilor virale. Cu cât suntem mai conștienți de aceste aspecte, cu atât putem lua măsuri de precauție mai eficiente și putem proteja nu numai pe noi înșine, ci și pe cei din jurul nostru. Prin urmare, să ne angajăm să fim informați, să ne vaccinăm și să avem grijă să respectăm măsurile de igienă personală și de distanțare socială atunci când este cazul.
Un om informat este cu siguranță un om protejat!
Redactor: Iulia Tache (anul al III-lea)
Colaboratori: Raluca Mușetescu (anul al IV-lea), Alecsandra Puținelu (anul al II-lea)