Depresia, prin definiție și paradigmă, este o boală care provoacă starea de depresie neuropsihică. Este o afecțiune medicală serioasă, care poate influența în mod negativ starea, gândirea și comportamentul. Se poate manifesta prin diverse simptome, cele mai des întâlnite fiind sentimentele profunde de tristețe și pierderea marcantă a interesului față de orice fel de activități.

Alte simptome ale depresiei pot fi :

~Modificări are poftei de mâncare care duc la pierdere sau creștere în greutate;
~Insomnie sau somn prelungit;
~Anxietate sau iritabilitate;
~Un sentiment de lipsă de valoare și vinovăție neadecvate;
~Dificultate în gândire, concentrare și capacitatea de a lua decizii;
~Gânduri de moarte sau suicid și tentative de a le duce la îndeplinire.

Există totuși o oarecare diferență între depresie și tristețe. Sentimentele de tristețe se diminuează în timp, dar stările depresive se pot menține pentru câteva luni sau chiar ani.

Un alt tip de depresie este depresia post-partum, ce reprezintă o afecțiune asociată cu nașterea unui copil și este cauzată de schimbări hormonale și poate apărea în cadrul aceleiași familii. Depresia post-partum, cu toate acestea, este diferită de „baby blues”, o reacție care apare după naștere, atât prin durată, cât și prin efectele nefaste ale indiferenței mamei cu privire la ea însăși și la copilul său. Baby blues sau tristețea post-partum, este un lucru normal după naștere și afectează un procent destul de mare dintre proaspetele mămici. Simptomele de tristețe baby blues apar, de obicei, la câteva zile după naștere și dispar treptat după primele săptămâni.

Spre deosebire de baby blues, depresia post-natală reprezintă o problemă serioasă ce nu trebuie ignorată. Inițial seamănă cu baby blues, având, în aparență, aceleași simptome. Diferența este că acestea nu dispar după câteva săptămâni, dar se și agravează. Printre simptomele acestui tip de depresie se numără următoarele simptome: labilitate psihică, episoade frecvente de plâns, insomnie, iritabilitate, lipsa de atașament față de copil, lipsa energiei și motivației, sentimentul de vinovăție.

Cu toate acestea, există tratamente pentru depresie, anxietate, atacuri de panică, atacuri de anxietate și a celorlalte tulburări majore.

Antidepresivele, ca definiție uzuală, reprezintă un grup de medicamente folosite în tratamentul depresiei majore și a altor tulburări de anxietate (cum ar fi atacuri de panică, cu sau fără agorafobie, tulburări de anxietate socială, tulburări de anxietate generalizată și tulburări obsesiv-convulsive).

Antidepresivele se încadrează în 6 clase :
1. inhibitori selectivi ai recăpătării de serotonină (ISRS);
2. inhibitori ai reabsorbției de serotonină-noradrenalină (IRSN);
3. antidepresivele triciclice (ATC);
4. antidepresivele tetraciclice (ATeC);
5. inhibitori de monoaminoxidază (IMAO);
6. antidepresivele noradrenergice și serotonergice specifice (ANaSS).

Tratamentul depresiei este unul complex, cuprinzând atât abordarea medicamentoasă, cât și cea psihoterapeutică. Cele două modalități de combatere a depresiei se completează reciproc, nu se exclud. Psihoterapia accelerează procesul de vindecare și acționează acolo unde și când medicamentele nu reușesc să o facă. O doză de informare în plus este aceea că antidepresivele au nevoie de o perioadă de acțiune cuprinsă între 2 și 6 săptămâni pentru a-și atinge eficient scopul.

Exemple de substanțe active antidepresive și modul în care acționează :

• ~Escitalopram – face parte din clasa ISRS, acționând asupra sistemului serotoninergic, care se află la nivelul creierului și este folosit pentru tratarea depresiei majore și anxietății, ajutând la creșterea nivelului de serotonină din creier.
• ~Carbamazepină – este derivat de dibenzazepină, fiind utilizat ca agent antiepileptic, în tratamentul unor epilpsii, dar și în durerea neuropată.
• ~Duloxentină – face parte din clasa ISRN, fiind utilizat în tratamentul tulburării depresive majore, tulburării de anxietate generalizată, durerii din neuropatia diabetică periferică și a fibromialgiei.
• ~Paroxetină – face parte din clasa ISRS, fiind utilizat în tratamentul tulburării depresive majore, tulburării obsesiv-compulsive, tulburărilor de panică și al sindromului de stres posttraumatic.
• ~Lorazepam – face parte din familia benzodiazepinelor și este în general folosit ca anxiolitic, în tratamentul tulburărilor anxios-depresive, pentru favorizarea somnului, chiar și pentru tratarea greții cauzate de chimioterapie.

În rândurile ce urmează, am descris efectele adverse și stilul de viață al unor persoane care consumă (conform recomandării unui specialist) tratamente cu antidepresive (în doza recomandată). Majoritatea persoanelor cărora m-am adresat, consumă ca substanță activă în tratamentul de antidepresive escitalopram, iar alți câțiva, sertralină sau fluoxetină. Cele mai răspândite efectele adverse la antidepresivele administrate în rândul persoanelor cu care am avut șansa să discut, au fost vederea încețoșată, gânduri maniacale, anxietate extremă, greață, bufeuri, retenție de apă, în cazul bărbaților, putând fi vorba și despre disfuncție erectilă sau chiar transpirație excesivă.

Cu toate acestea, starea persoanelor s-a îmbunătățit în urma administrării tratamentelor antidepresive recomandate. Majoritatea a observat o îmbunătățire în ceea ce privește: starea de spirit, calmitatea, gândirea mai limpede și mai pozitivă, absența problemelor cognitive (incluzând „brain fog”) ș.a.

Unii dintre ei au recunoscut faptul că, în timpul tratamentului cu antidepresive, au fost consultați de un psihoterapeut. Confirmă faptul că acesta îi ajută cu pacea interioară și cu tot ce se întâmplă în viața lor, să aibă o stabilitate psihică potrivită lor, oferindu-li-se diferite perspective de a privi viața. Câțiva dintre ei  nu au vrut să accepte ideea de a se duce la un psihoterapeut sau nu a existat o compatibilitate între ei și practician, alegând să renunțe de la ideea de a mai continua terapia.

O parte dintre aceștia recunosc că, dacă s-ar putea întoarce în timp, ar refuza un tratament cu antidepresive, deoarece consideră că sunt o soluție temporară și nu merită efectele adverse ale acestora. Cealaltă parte, în schimb, spune că a fost una dintre cele mai bune decizii ale lor și că i-a ajutat să se repună pe picioare, să vadă lumea diferit și cu o altă tonalitate, să elimine gândurile negative și să privească lucrurile dintr-un unghi pozitiv.

Redactor: Tudor Andreea