În fiecare lună voluntarul SSFB cu cea mai mare activitate ne va împărtăși din experiența sa ca student farmacist și ca voluntar. Află povestea oamenilor care dau viață proiectelor SSFB și care pun suflet în tot ceea ce fac la facultate!
„A dream you dream alone is only a dream. A dream you dream together is reality.” – Yoko Ono
A venit momentul să aflăm povestea voluntarului lunii octombrie, Cristina!
„Este o premieră petru mine să mi se solicite a vorbi în scris despre propria persoană. Nu obișnuiesc în general să vorbesc despre mine, de aceea mă simt un pic stângace la acest capitol și nu știu cum aș putea începe. În consecință, voi încerca să trec direct la subiect și să fiu cât mai sinceră și concisă cu putință.
Decizia mea de a urma Facultatea de Farmacie a fost una destul de bruscă, însă mă bucur de alegerea făcută. Multă vreme dorința mea a fost de a urma Facultatea de Arhitectură, întrucât consider că am o latură mai artistică, dar mi-am dat seama că am o pasiune mai mare – chimia. Cu toate acestea, nu am renunțat la hobby-urile care îmi fac plăcere și în continuare îmi găsesc timp pentru pictură și desen. Am descoperit pasiunea pentru chimie în generală, datorită profesoarei mele. La o lucrare de control am luat nota 6 și am fost foarte dezamăgită de mine. Însă, dumneaei mi-a zis că dacă îi voi demonstra că știu, voi avea și o notă mai mare. Așa că am devenit olimpică la chimie.
În continuare, am crezut că voi urma Facultatea de Medicină Generală, însă în ziua în care trebuia să plătesc taxa de înscriere, am realizat că nu este tocmai ceea ce îmi doresc să fac și că facultatea la care sunt acum mi-ar oferi mai degrabă ocazia de a munci cu plăcere. Mi-a fost destul de greu să iau această decizie deoarece majoritatea persoanelor din jur m-au îndrumat către Medicină Generală. Mi se pare intrigantă coincidența conform căreia și bunicul și străbunicul meu au avut meseria de farmacisți; totuși, niciodată nu am considerat acest fapt un argument pentru alegerea facută.
Experiența mea SSFB a început încă din prima zi de facultate, când un bun prieten a încercat să îmi explice ce înseamnă această asociație, iar mai apoi ne-am înscris amnâdoi. Îmi era oarecum frică la început, mă gândeam că nu voi avea timp suficient pentru studiu. Totuși, mi-am propus ca până la finalul facultății să strâng cele 120 de ore necesare eliberării certificatului de voluntariat.
Acum pot spune că am depășit de multă vreme acel număr de ore, însă nu am de gând să mă opresc aici. De ce? Pentru că voluntariatul a devenit pentru mine o pasiune! Acesta este o activitate care mă dezvoltă și mă relaxează în același timp. Îmi face plăcere să particip la orice proiect nou întrucât știu că voi fi o parte din el. Bucuria de la finalul unui proiect, când știu că s-a încheiat cu bine și că am contribuit într-o oarecare măsură la această finalitate, este de nedescris. Am cunoscut oameni minunați, care mereu sunt deschiși să mă ajute.
Cu ajutorul diferitelor proiecte am legat prietenii strânse, am ajutat la organizarea unor evenimente mai complexe, am vizitat unele orașe pentru prima dată, am văzut cum se învață în alte centre universitare, am devenit mai deschisă!
Am realizat că nu există noțiunea <<nu am timp>>. Pentru ceea ce îți face plăcere, timpul se găsește: este vorba de priorități si de eficiență. Așadar, am început să particip la cât mai multe proiecte, din ce în ce mai mari. Nu aș dori să las falsa impresie că am pus facultatea pe plan secund: am reușit chiar să obțin bursă la finalul primului an de studiu. Pe lângă activitățile de voluntariat, un alt hobby de-al meu este tenisul, practic acest sport săptămânal, deja de 11 ani. Îmi place să văd filme noi, seriale, să merg la teatru, la sală, să citesc. De curând am început și studiul pentru o lucrare de cercetare. Mereu experimentele din laboratorul de chimie vor fi o activitate plăcută pentru mine. Poate în viitor voi lua parte la unele descoperiri importante din studiul unor medicamente.
Momentan, sunt mulțumită de felul în care am putut să îmbin facultatea, voluntariatul și hobby-urile, dar am învățat în timp că niciodată nu trebuie să te mulțumești cu ce ai realizat până în prezent, că mereu trebuie să cauți să te autodepășești și asta am în vedere pentru viitor: când și în ce fel, rămâne de văzut.”
Cristina Herman
Anul III
„Pharmacy is about drugs, so I’m going to be your addiction!” – SSFBlog