Falsificarea medicamentelor are consecinţe economice însemnate. Practic, ea încalcă patentul şi drepturile de autor ale producătorului farmaceutic. În plus, falsificatorii profită de faptul că au fost alocate în prealabil sume de bani însemnate pentru cercetarea şi dezvoltarea produsului respectiv, tot ce le mai rămâne lor de făcut fiind să copieze aspectul acestuia. Produsele falsificate ajung pe piaţă fie prin intermediul vânzătorilor neautorizaţi, fie prin infiltrarea distribuitorilor nelegitimi în reţeaua obişnuită de distribuţie.

        La nivel global, impactul falsificării medicamentelor asupra pieţii farmaceutice a fost estimat undeva la 75 miliarde de dolari. Aproximativ 1% din reţetele medicale din Statele Unite şi din Europa şi 30% din cele din ţările în curs de dezvoltare eliberează medicamente contrafăcute. 16% din aceste produse conţin ingredientele greşite, 17% au dozele necorespunzătoare, iar aproximativ 60% nu conţin nicio substanţă activă.

        Pe lângă efectul economic negativ, acest fenomen aduce dezavantaje şi industriei farmaceutice şi, implicit, consumatorilor. Autoritatea şi reputaţia fabricantului legitim, respectiv ale distribuitorului sunt periclitate, iar pacienţilor le este încălcat dreptul la un tratament corespunzător.

        Cele mai frecvente ţinte în falsificare medicamenteor sunt brandurile foarte cunoscute şi dezvoltate. Cel mai uşor de falsificat sunt medicamentele OTC şi cele care nu presupun o tehnică farmaceutică foarte complexă, iar cele mai frecvente situaţii de fals sunt întânite în cazul medicamentelor dedicate contracepţiei, disfuncţiilor erectile, insomniei, afecţiunilor renale şi tratării  efectelor adverse aferente chimio-terapiei.

           Cum recunoaştem medicantele contrafăcute?

O simplă examinare atentă a ambalajuui ne poate oferi informaţii însemnate în ceea ce priveşte calitatea medicamentului respectiv. Greşelile la tipărire, de ortografie sau de scriere, data producţiei şi data expirării, dimensiunile etichetei, ale fontului sau chiar ale flaconului propriu-zis şi diferenţele de culoare între ambalajul fals şi cel original sunt uneori decisive în stabilirea unui verdict. Pe lângă aceste indicii, se adaugă şi diferenţele de gust, miros, culoare, textură şi dimensiuni (în cazul pilulelor, a comprimatelor, a tabletelor, a drajeurilor etc.) raportate de consumatori. Nu în ultimul rând, efectele adverse neaşteptate pot indica administrarea substanţei active necorespunzătoare.